Interviu cu preotul Bisericii Armene din Constanta
Biserica Armeana din Constanta este slujita si administrata de preotul Liviu Mandalian, care reuseste sa mentina si sa duca mai departe traditiile si obiceiurile crestinismului apostolic armean. Ne va face cateva dezvaluiri din cariera sa de preot in interviul acordat cu modestia care il caracterizeaza.
R: Care este istoricul acestei biserici?
L. M: In primul rand denumirea completa a bisericii este: Biserica Ortodoxa Apostolica Armeana si este una dintre cele mai vechi biserici crestine din lume. In anul 301, Armenia a fost primul stat declarat crestin.Cu timpul, aceasta si-apierdut independenta iar armenii au fost nevoiti sa emigreze.
R: Cand s-au stabilit armenii in Romania?
L. M: In Romania, armenii s-au stabilit in secolul X-XI iar in Dobrogea au emigrat in secolul XV-XVI , asezandu-se in Babadag.
R: Cum a luat fiinta Biserica Armeana din Constanta?
L. M: In 1879, primaria a donat un teren pentru constructia unei astfel de biserici, insa in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, cladirea din lemn a luat foc distrugandu-se totodata si documentle oficiale. Comunitatea nu putea supravietui fara biserica asa ca in 1989, am mers la primaria orasului Constanta pentru a obtine o autorizatie de constructie. Astfel a luat fiinta biserica in care ne aflam astazi.
R: Cine v-a ajutat financiar sa terminati constructia?
L. M: Din pacate nu m-a ajutat nimeni. Am fost nevoit sa-mi vand imobilele si terenurile care nu-mi aduceau nici un profit iar din banii obtinuti am reusit sa finantez biserica si sa supravietuiesc.
R: Dar nu ati cerut statului sa va ajute?
L. M: Ba da, dar cum suntem o comunitate minoritara nu avem aceleasi drepturi ca si ceilalti cetateni ai Romaniei. Statul ne ofera acelasi acelasi sprijin financiar infirm pe care il primesc toate cultele din Romania.Asta inseamna sa nu fi in tara ta!
R: Nici enoriasii armeni nu v-au intins o mana de ajutor?
L. M: La ora actuala, in Constanta traiesc 120 de familii de armeni dintre care doar 30 de persoane vin la slujbe, asadar cutia milei este mai mult goala iar donatiile au lipsit cu desavarsire.
R: Prin ce se deosebesc sarbatorile pe care le oficiati dumneavoastra fata de cele crestin-ortodoxe?
L. M: Fata de crestinii ortodocsi, noi am pastrat obiceiurile si traditiile de la inceputul Crestinismului, astfel ca Nasterea Domnului o sarbatorim pe 6 ianuarie dupa calendarul vachi. De Craciun, armenii au cateva colinde religioase numite Avedis (Binecuvantare) cantate si in Liturghie, iar impreuna cu Avedis-ul merg pe la casele enoriasilor sa-i colinde. Slujbele de tin in limba armeana iar in perioada postului altarul ramane acoperit. Toate sarbatorile din timpul anului se tin duminica pantru ca si armanii care muncesc, sa o poata sarbatori. Oricum, la slujbele noastre poate participa orcine doreste. Ii asteptam cu drag!
R: Cum se face ca Biserica Armeana nu este pe lista obiectivelor turistice din Constanta?
L. M: Din pacate, cum am mai spus, nu ne bucuram de prea multa atentie din partea autoritatilor de aceea incercam sa ne descurcam prin forte proprii. Lucram la un site de socializare unde orcine doreste va avea acces la imagini si informatii referitoare la obiceiuri, traditii, istorie armeneasca. Si totusi, vara, turistii interesatide zona veche a orasului sunt incantati cand descopera si cava nou despre care nu au stiut pana acum.
R: Avedis, o sa vina vremea cand va trebui sa predati stafeta.V-ati gandit pe mainile cui veti lasa intreaga parohie?
L. M: Armenii din Romania se confrunta cu doua mari probleme: prima este legate de o mostenire uriasa existenta in Romania si care trebuie valorificata, iar cea de-a doua, imbatranirea populatiei si implicit scaderea ei nimerica. Asta e o mare problema. Media de varsta a armenilor din Constanta este de 70 de ani, iar cei care vin din urma sunt foarte putini si interesati de cu totul altceva. Va trebui sa gasesc pe cineva capabil si cu suflet mare sa slujeasca cu onoare si cu cinste si sa duca mai departe ritul armean, asa cum au facut-o de secole incoace atatea generatii de patriarhi.
