Ziarul Ecouri

Oricand ne putem trezi la o rascruce de drumuri . O sa fim confuzi, nu vom stii incotro sa mergem, nu vom stii daca sa alegem sa facem stanga sau dreapta deoarece toate cararile arata la fel. Va fi greu sa facem o alegere dar nici sa stam la nesfarsit la mijloc nu putem pentru ca fiecare secunda e pretioasa. Nedumerirea celor care vor trece pe langa noi, intentia lor de a ne impinge de la spate, de a trage de noi urmarindu-si doar interesele vor cantari mult in alegerea pe care va trebuie sa o facem. Indiferent de tot, de toate va veni momentul in care va trebui sa facem o alegere, asumandu-ne drumul ales. Nu aberez nici o teorie aici, nicidecum , dar trebuie sa ne cantarim, INTOTDEAUNA, bine posibilitatile deoarece viata mereu ne va duce la rascruci ale caror drumuri sunt doar APARENT asemanatoare !

Student la Jurnalism anul I

Stau si ma gandesc si nu stiu exact de ce am ales aceasta facultate.. Din curiozitate sau doar pentru ca pur si simplu voiam sa scap de matematica. Sunt o persoana ambitioasa, puternica din toate punctele de vedere sau cel putin asta vreau sa cred. Iubesc animalele si am un motan, pe nume Bijoux, de 5 kg:)))

Despre mine pot spune ca sunt o fire ambitioasa, perfectionista si cu simtul umorului. Am ales Facultatea de Jurnalism deoarece mi-ar placea foarte mult sa lucrez in televiziune, ca prezentator de stiri sau reporter social.

Cand am pornit pe acest drum am facut-o din intamplare,nu am ales facultatea ci cred ca ea m-a ales pe mine.Eram la o rascruce de drumuri si am simtit ca trebuie sa fac ceva care sa -mi starneasca din nou pofta de viata si aceasta oportunitate am intilnit-o intrand pe portile Universitati Andrei Saguna ,despre care nu stiam absolut nimic.Erau ultimile zile cand te puteai inscrie in cadrul Universitati la specializarile pe care aceasta ti le oferea.Spcializarile mi-au fost prezentate de catre domnisoara Cristina Gelan,care a incercat pe cit a putut sa mi le descrie.Specializarea la care m-am oprit a fost jurnalismul cu toarte ca nu aveam informatii decat foarte vagi dar imi doream foarte mult sa scriu carti pentru copii.

Nu m-am gandit niciodata ca as putea "cocheta" cu jurnalismul. Facultatea de Stiintele comunicarii a fost varinata de rezerva pentru mine, varinata pe care aproape nu o luam in considereare pentru ca eram convinsa ca voi reusi sa intru la facultatea la care visam inca de mica. Dar Dumnezeu a avut alte planuri pentru mine si astfel am ajuns la jurnalism, o specializare necunoscuta mie pana atunci, insa de care m-am indragostit imediat. Acum nu regret ca am ajuns aici si sunt convinsa ca voi ajunge sa practic aceasta meserie cu profesionalismul caracterisitc mie.

Cand am inceput sa scriu, am facut-o din frustrare. Simteam ca pot mai mult decat aratam lumii, si mai mult de atat, imi aratam mie insumi. M-am hotarat sa imi fac punctul de vedere auzit, sa-mi declar public nemultumirile, sa gasesc solutii problemelor de interes general, sa fiu mai mult constructiv decat distructiv, si sa nu in ultimul rand, sa "aplaud" tot ce tine de calitate, performanta, talent, inteligenta, de adevaratele valori, adevaratii lideri, responsabilizare sociala si spirit civic. Uneori ma simt neputincios cand observ "ticalosia" pe fata, mai ales cea din sfera politica, si poate acest lucru m-a impins sa ma implic mai mult in ceea ce reprezinta "analiza vietii politice". Urasc minciuna, urasc tupeistii, urasc ... raul, dar o simt ca pe o ura constructiva. Ma ajuta sa inteleg ca fara negativitate, lucrurile bune nu ar putea exista. Scopul meu este sa imi "deschid" mie insumi ochii, sa disting lucrurile de calitate si lucrurile contrafacute, ca mai apoi sa am pretentia de a le "deschide" si altora ochii. Daca e sa avem cea mai mare problema la nivel inalt, aceea este cea de la capitolul comunicare. Nu reusim sa performam la acest capitol, iar din cauza acestui fapt, s-a instaurat degringolada, nesiguranta, regresul, iar toate acestea au un impact puternic asupra noastra, a cetatenilor de rand.